ȘI-A LUAT CONSILIER DE LA SECOND HAND

Bună ziua!

Bună ziua, cu ce vă putem ajuta?

Caut și eu un consilier personal.

Ați venit în locul potrivit! Tocmai am primit marfă și avem consilieri personali pentru toate gusturile! Cum să fie?

Păi... să fie cât de cât ok...

Doamnă, suntem un second hand, nu îi luați de noi, toți sunt cât de cât ok.

Bun, atunci dați-mi, vă rog, unul la întâmplare, că n-am timp de pierdut.

Excelent, știu exact ce aveți nevoie! Doriți și punguță?

Nu, că îl iau acum cu mine.

Cam așa pare că și-a ales noul consilier personal doamna Clotilde Armand. S-a dus la second hand-ul de consilieri și a luat ce aveau ăia pe stoc. Sau s-a dus la piață pe final de program și s-a mulțumit cu ce a găsit: Un consilier nu foarte proaspăt, dar decât să plece cu plasa goală, bun a fost și ăsta.

Daniel Doboș e fost președinte USR Turda și a făcut 15 ani de pușcărie în Germania pentru uciderea a două persoane. Asta e informația brută, dar noi aici suntem la alba-neagra.

Prima perspectivă.

E greu de crezut că, în anul Domnului 2020, consilierii personali se iau fără o minimă verificare. Și când îți cumperi o haină ești atent la toate detaliile, d-apoi când alegi un om care trebuie să te sfătuiască pentru cele mai bune decizii. Dacă echipa doamnei Armand n-a dat o banală căutare pe Goolge pe numele Daniel Doboș, e la limita dintre tragedie și comedie. Dacă îi știau trecutul și, totuși, au ales să facă o numire cel puțin dubioasă, ei... încurcate sunt căile politicii.

A doua perspectivă.

Daniel Doboș a comis cele două crime acum 25 de ani, când era garda de corp a unui om de afaceri italian. A omorât doi oameni pentru a-și apăra angajatorul. Cu alte cuvinte, a omorât în interes de serviciu. La fel cum job-ul meu e să scriu acest articol, treaba unui bodyguard este să facă tot ce ține de el pentru a-și proteja angajatorul. Inclusiv să omoare, dacă situația o cere.

Iată ce declara Daniel Doboș în 2017, când s-a autosuspendat din funcția de președinte al USR Turda: „Am fost garda de corp a unui om de afaceri italian şi mi-am utilizat arma din dotare în 1992. În două rânduri. Oricine utilizează o armă se află sub incidenţa legii. Iar legile sunt stricte. Mi-am asumat această responsabilitate. O face oricare dintre oamenii care poartă o armă în viaţa civilă.

Atacurile la care a fost expus VIP-ul meu au survenit treptat, iar dacă primul atac a fost cercetat fără o concluzie, al doilea a fost cercetat prin prisma primului. Concluzia a fost că trebuia să mă asigur că atacatorul avea o armă. Ceea ce ar fi însemnat să aştept până în momentul în care celălalt ar fi tras. Nu am făcut-o. Am fost judecat, rejudecat şi reabilitat. Concluziile se regăsesc într-un cazier curat.”

A treia perspectivă.

Omul a făcut 15 ani de închisoare, deci și-a decontat social greșelile. Este reabilitat, din punct de vedere legal. Dar social? Trebuie să rămână toată viața cu eticheta de criminal? De ce? Ce facem cu cei care omoară în legitimă apărare? Îi ostracizăm pe viață? Ce facem cu soldații care omoară în teatrele de operațiuni? Îi excludem din viața socială?

A patra perspectivă.

Cât de ok e să numești un consilier personal cu un asemenea trecut? Teoretic, politicienii ar trebui să aibă în echipă oameni cu CV-uri imaculate. Mai ales cei din USR, care militează pentru „Fără penali în funcții publice.” De ce să creezi noi controverse pentru un partid și așa măcinat de scandaluri, numind un om teoretic incompatibil cu valorile USR?

A cincea perspectivă e despre reintegrarea socială a foștilor deținuți.

Vorbim despre România, un stat care nu e în stare să-și protejeze cetățenii onești, d-apoi să-i reintegreze social pe foștii deținuți. De aia avem și atât de mulți recidiviști, pentru că, după ce ies din îcnchisoare, societatea și statul îi văd ca pe niște paria. Așa că o comit din nou și se întorc după gratii.

Doar în mai, anul acesta, Guvernul a adoptat strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate (2020-2024). Dacă asta se întâmplă doar în 2020, mă gândesc că nu i-a păsat nimănui până acum ce se întâmplă cu oamenii ăștia, nu? Și, atenție!, este vorba despre o strategie, mai vedem noi cum va fi implementată, că doar nu-i nicio grabă. Suntem țara strategiilor. Când statul român vrea să bage sub preș o problemă care nu mai suportă amânare, elaborează o strategie și aia e. Când și cum va fi implementată? Mai vedem, că e de muncă și parcă avem programat un grătar.

Adauga comentariu