Raportul Curții de Conturi pentru perioada stării de urgență. Județul Hunedoara, în top 10 la capitolul cheltuielilor bugetare. Stimulente de risc și ore suplimentare plătite nelegal, sume umflate cu hrana și cazarea izolaților

Curtea de Conturi (CC) a României a realizat un audit, la solicitarea Parlamentului, privind modul în care au fost gestionate resursele publice, în perioada stării de urgență. 

Conform raportului publicat, verificările la nivel național s-au făcut la 412 ordonatori principali de credite, 55 de ordonatori secundari de credite, 454 de ordonatori terțiari de credite, 8 companii naționale, 9 societăți naționale, 8 societăți comerciale, inclusiv cele de interes local, o regie autonomă, precum și alte entități. Evaluarea impactului financiar realizată de inspectorii Curții de Conturi arată că prejudiciul total ar fi de 38.377.000 de lei. 

 

 

La instituțiile din județ, verificările inspectorilor de la Curtea de Conturi au scos la iveală mai multe nereguli în cheltuirea banului public. Una dintre acestea ar fi plata stimulentelor de risc și a orelor suplimentare unor angajați din sănătate, dincolo de prevederile legale. 

„Au existat situații în care, prin neaplicarea riguroasă a legislației specifice sau ca urmare a unei interpretări incorecte a acesteea, s-au aprobat și plătit cheltuieli privind: 

-ore suplimentare acordate unor categorii de personal neprevăzut în actele normative aplicabile în acest sens, în perioada 15.03.2020 - 15.05.2020. De aceste drrepturi salatiale suplimentare trebuiau să beneficieze doar angajații catre au prestat activități prin asigurarea serviciului de permanență în regim de 24/7, prin serviciul de gardă sau chemări de la domiciliu, după caz, așa cum s-a prevăzut la art.8, alin (4) din OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente institurii carantinei. În fapt, s-au plătit ore suplimentare și altor categorii de personal (ex.: personal TESA), plăți efectuate în afara cadrului legsilativ, în sumă de 306.000 de lei (DSP: Argeș, Botoșani, Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Neamț, Olt și DSPMB)”, se arată în raport.  

Un alt aspect evidențiat în raportul Curții de Conturi este deficitul de cadre medicale specializate în anestezie și terapie intensivă, medicină de urgență, boli infecțioase, adică tocmai acele specializări care, în perioada stării de urghență, au fost în prima linie în lupta cu virusul SARS-Cov-2. Hunedoara se numără printre județele care au deficit de personal medical din categoriile enumerate. 

„Distribuirea teritorială a personalului medical s-a realizat fără a se avea în vedere un minimum de criterii, unul dintre ele fiind numărul locuitrilor din zona respectivă. (...) Printre județele care au solicitat, în mod repetat, numeroase posturi pentru aceste specializări la concursurile de rezidențiat sunt: Hunedoara, Buzău, Alba, Tulcea, Caraș-Severin, Vaslui. Aceste lacune ale sistemului medical au fost identificate și semnalate Ministerului Sănătății în descursul anilor, recomandând la nivelul Ministerului Sănătății a unei politici de asigurare a resurselor materiale și umane. Nearmonizarea deciziilor de planificare a sistemului medical de sănătate publică cu necesitățile reale ale populației determină utilizarea inadecvată a serviciilor medicale și a surselor de finanțare”, se precizează în raportul CC. 

Județul Hunedoara se află în topul județelor (10) cu cele mai mari sume cheltuite pentru asistență medicală, în perioada stării de urgență, se menționează în raportul CC. Banii au fost cheltuiți pentru procurarea de echipamente medicale, medicamente, materiale sanitare, acordarea unor drepturi salariale specifice etc.. Costurile pentru serviciile medicale în lupta cu pandemia de coronavirus, în județul Hunedoara, ajung la 30 de milioane de lei. 

Inspectorii Curții de Conturi au mai descoperit că, în anumite situații, s-au depășit valoarile maxime stabilite de Guvern, prin HG nr. 329/23.04.2020, pentru îndemnizațiile de hrană și de cazare alocate angajaților din domeniul serviciilor sociale, aflați în izolare, la locul de muncă. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Hunedoara, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Hunedoara, a alocat câte 55 de lei pe zi pentru o persoană, ca îndemnizație de hrană, și câte 150 de lei, îndemnizație de cazare. Deși, sumele prevăzute pentru aceste cheltuieli au fost plafonate la 16,6 lei pentru hrană și 90 de lei pentru cazare. 

„Actul normativ, prevede în mod expres, că valoarea alocației de hrană, pentru personalul izolat preventiv la locul de muncă, este în cuantum egal cu cea stabilită pentru beneficiarii serviciilor sociale conform prevederilor HG nr. 903/2014, privind stabilirea nivelului minim al alocației zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituțiile și unitățile publice și private de asistență socială destinate persoanelor adulte, persoanelor adulte cu dizabilități și persoanelor vârstnice, respectiv 16,6 lei/zi/pers. 

Tot potrivit acestui act normativ, valoarea indemnizației de cazare este de maximum 90 lei/zi pentru fiecare persoană și se acordă unităților administrativ-teritoriale care au pus la dispoziția furnizorului de servicii sociale spații de cazare. Anterior, după apariția Ordonanței militare nr. 8/10.04.2020, unitățile administrativ-teritoriale au încheiat contracte pentru prestări servicii de cazare și prestări servicii de asigurare a hranei cu o serie de furnizori, prin achiziție directă, astfel încât, la momentul publicării HG nr. 329/2020 în 28 aprilie 2020, contractele erau în derulare 114 și au continuat în condițiile încheiate inițial, deși Hotărârea Guvernului stabilea anumite plafoane pentru indemnizația de cazare și alocația de hrană.

Astfel de depășiri s-au identificat la UATM Miercurea Ciuc – Centrul Social Adăpostul de noapte (35,97 lei/zi/pers alocație de hrană), DGASPC Hunedoara (55 lei/zi/pers alocație de hrană și 150 lei indemnizație de cazare”, se explică în raport.

Curtea de Conturi a mai constatat că măsurile adoptate în perioada stării de urgență au dus la disfuncționalități în cadrul spitalelor. Mai precis, bolnavii cronici nu au beneficiat de asistență medicală adecvată. Totodată, inspectorii CC au scos în relief faptul că unitățile medicale nu au fost pregătite financiar pentru lupta cu pandemia, neavând alocate fonduri pentru situațiile de criză. De aceea, achizițiile pe care le-au făcut au fost din banii destinați cheltuielilor curente. 

„Resursele financiare alocate în perioada stării de urgență au depins, în mare măsură, de resursele alocate din bugetele locale, bugetul de stat, bugetul fondului național de asigurări sociale de sănătate și se remarcă îndeosebi eforturile de atragere a donațiilor/sponsorizărilor în bani sau în echipamente și materiale sanitare. Anterior declanșării pandemiei, entitățile nu au avut credite bugetare aprobate în mod distinct pentru cheltuieli specifice situațiilor de criză, fiind în general utilizate creditele bugetare aprobate pentru cheltuielile activității curente. (...)

Lipsa unor proceduri prestabilite aferente situațiilor de epidemie, a măsurilor urgente care s-au luat în vederea reducerii riscului de infectare a condus la închiderea activității unor secții specializate din cadrul unor spitale (Suceava, Hunedoara, Iași, de ex.), cu consecințe și asupra tratării pacienților bolnavi cronici (non-COVID) sau alte stadii, atât în ceea ce privește starea de sănătate, cât și costurile ulterioare de tratament ale acestora. Deficiențele întâlnite s-au produs mai mult ca urmare a unor lacune legislative sau datorită interpretării în sens larg a unor prevederi restrictive. Cadrul legal elaborat în perioada stării de urgență a fost neclar în ceea ce privește modalitatea/procedura de finanțare a unor cheltuieli și sursa bugetară din care se suportă acestea”, sunt câteva dintre concluziile raportului.  

 

Adauga comentariu