Jale mare la guvernare: s-au epuizat banii de fidelizat primarii

Planul Naţional de Dezvoltare Locală, un program de finanțare multianual, coordonat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, este pe cale de a sucomba mortal.

Citez din scrisoarea transmisă de ministrul Cseke Attila primarilor: ”Ministerul Dezvoltării a epuizat creditele bugetare alocate Pogramului Național de Dezvoltare Locală (PNDL) pentru anul în curs. (…) Aveți posibilitatea să decontați bunurile achiziționate, serviciile prestate, lucrările executate din surse proprii sau din alte surse legal constituite, sau să sistați lucrările”.

Poate nu ştiţi ce este PNDL pentru a înţelege dimensiunea dezastrului politic cu care s-ar putea confrunta actuala coaliţie de guvernare, dacă nu face rapid rost de alţi bani.

Obiectivul oficial al acestui program este „sprijinirea unităților administrativ-teritoriale pentru echiparea teritoriului administrativ ale acestora cu diverse dotări”, ”în vederea asigurării unui climat investițional atractiv pentru localitățile României”.

În realitate, programul inventat de Liviu Dragnea, rafinat de Elena Udrea și abuzat de Sevil Shhaideh, este pentru fidelizarea cu bani a organizațiilor locale. Pentru atragerea în barca guvernării a primarilor celorlalte partide. Este o armă politică. Dacă ne-am duce după alocări am putea lesne face o hartă a clientelismului politic.

Dacă ne uităm, de-a lungul anilor, la raportul dintre sumele primite de primarii puterii și sumele primite de primarii opoziției putem calcula indicele de clientelism politic. Dacă alocarea ar fi fost vreodată obiectivă, atunci raportul ar fi trebuit să fie cât mai apropiat de 1. Dar, în 2007, de exemplu, raportul este de 3/1, ceea ce înseamnă că primarii puterii au primit de trei ori mai mulți bani decât primarii din opoziție. Între 2012 și 2016, raportul a fost de 2/1.

Şmecheriile cele mai mari se fac şi s-au făcut cu Fondul de Rezervă care a fost unul dintre mecanismele care a contribuit decisiv la distorsionarea proceselor de alocare.

De reţinut faptul că, în fiecare an, rapoartele instituțiilor de control au arătat (degeaba) că există probleme serioase legate de implementarea PNDL, pornind de la lipsa unei baze de date coerente, trecând prin alocări politice, achiziții aranjate şi finalizând prin decontarea de lucrări neefectuate. Bugetele acestea de tip bazar nu fac altceva decât să scumpească serviciile şi execuţia investiţiilor. Multe din acestea perfect inutile. Nu am uitat încă tona de săli de sport construite în mediul rural, să fie - şi care s-au tranbsformat, majoritar, în depozite de cereale.

Sau cum un primar din Bihor a cheltuit 800.000 de lei pentru renovarea a trei şcoli pe care apoi le-a închis. Că nu mai avea copii, dar erau bani de dat cu care să se laude politic în faţa alegătorilor comunei. El e gospodar.

Doar alocările de fonduri țin cont de logica politică. Până şi „independenții” au primit bani doar pentru a susține partidul de la putere.

De aceea, schimbarea puterii poate fi o problemă pentru beneficiari, întrucât riscă să nu mai primească bani. Dar, atenţie, schimbarea poate fi și în interiorul aceluiași partid (unde există diverse grupuri de putere), nu neapărat între partide. Cu aceleaşi consecinţe.

De ce credeţi că i se reproşează lui Ludovic Orban faptul că „a dat”, ca de la el din ogradă, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, către UDMR, numai să se „vază” el cu bucile căţărate pe scaunul de Preşedinte al Camerei Deputaţilor?

De ce credeţi că, parcă anticipând anunţul ministrului Cseke Attila, președintele PNL Ludovic Orban și, ulterior, premierul Florin Cîțu, au vorbit săptămâna trecută despre posibila relansare a PNDL, cu un program PNDL 3 care ar urma să fie lansat în toamna acestui an?

În PNDL sunt banii de care au nevoie amândoi pentru a-şi fideliza delegaţii de la Congresul din toamnă, cel în care unul dintre ei va fi preşedintele Partidului Naţional Liberal.

Bănuţii de tocat din acest an s-au epuizat rapid, conform declaraţiilor ministrului Cseke Attila și pentru că „au existat plăți restante de circa 2 miliarde de lei de anul trecut” – asta dintr-un buget total de aproximativ 4 miliarde de lei.

De aceea premierul Florin Cîțu a precizat, pe Facebook: ”Ultimele tranșe de plată se referă la facturile depuse până în 15 iunie, care vor fi achitate etapizat până la 20 iulie. Plățile restante vor fi achitate imediat după rectificarea bugetară obișnuită, la mijlocul anului. Îi asigur pe toți aleșii locali că toate facturile conforme vor fi achitate și reafirm îndemnul de a lucra pentru a avea posiblitatea să decontăm cât mai mult”.

Consultând datele din PNDL 2017-2020- Etapa II, „Alocări şi număr de obiective pe domenii” de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, remarcăm slaba capacitate a administrațiilor locale de a gestiona proiecte. Datele oficiale arată că au fost recepționate doar 928 de investiții dintre cele 7.269 obiective aprobate.

Lipsa de transparenţă a acestor bugete de tip bazar (cu negocieri politice subterane ca la piaţă), face să scadă interesul administraţiilor publice locale pentru absorbţia de fonduri europene, mai dificil de atras, că modul de atragere se face mai transparent. Asta în ciuda tuturor declaraţiilor oficiale că atragerea de fonduri europene reprezintă o prioritate.

Nu este de mirare că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este un fiasco şi riscă să rămână ca atare. Mai mult ca sigur că a fost pritocit cu „specialişti” în bugete de tip bazar gen PNDL.

Şi, gata!

Adauga comentariu