Guvernul a hotărât azi exploatarea zăcământului de aur de la Rovina. Firma maramureșeană Samax a primit licența, iar în următorii 20 de ani că va extrage 180 de tone de aur

Guvernul României a adoptat, astăzi, hotărârea privind aprobarea licenței de concesiune nr. 18.174/2015 a activității miniere de exploatare a minereului de cupru cu conținut de aur în perimetrul Rovina, județul Hunedoara, încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și SC Samax Romania S.R.L.

După aproape două decenii de la sistarea tuturor lucrărilor de exploatare a aurului în România, un nou proiect va începe. Firma maramureşeană Samax, cu acţionariat aflat prin multiple offshore-uri, are undă verde începerii lucrărilor pentru exploatarea de concentrate cuprifer şi aurifer la Rovina, în judeţul Hunedoara. Conform hotărârii de Guvern, rezervele care pot fi extrase de la Rovina, în următorii 20 de ani, sunt estimate la 5 miliarde de dolari, statul urmând să colecteze redevenţe de peste 300 de milioane de dolari de la producător. Actul normativ care reglementează exploatarea de la Rovina s-a aflat din luna martie a acestui an pe site-ul Secretariatului General al Guvernului: „Hotărâre privind aprobarea Licenţei de concesiune nr. 18174/2015 a activităţii miniere de exploatare a minereului de cupru cu conţinut de aur în perimetrul Rovina, judeţul Hunedoara, încheiata între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Societatea Comercială Samax Romania SRL”. Concesiunea era obţinută de Samax încă din 2015, an în care proiectul de la Roşia Montană era suspendat. De atunci şi până în astăzi, procesul legislativ de avizare şi aprobare a trenat. La sfârşitul anului trecut, procedurile au accelerat, statul român având mari aşteptări de la acest proiect.

180 de tone de aur ar urma să fie extrase din județ

Potrivit calculelor prezentate în nota de fundamentare, valoarea anuală a taxei pe activitatea minieră de exploatare aferentă suprafeţei perimetrului va fi de 946.034 lei. 

„Valoarea producţiei miniere estimată pe durata de concesiune de 20 de ani contractuali este de 3.697.911.600 dolari pentru aur şi 1.772.194.945 dolari pentru minereuri neferoase, respectiv cupru. În consecinţă, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat pentru perioada de concesiune menţionată este de 221.874.696 dolari pentru aur şi 88.609.747,25 dolari pentru cupru. Cumulat, valoarea redevenţei datorate bugetului de stat, pe durata de concesiune de 20 de ani, este 310.484.443,25 dolari, cu condiţia executării în integralitate a prevederilor licenţei fără modificări ale condiţiilor de piaţă actuale. Valoarea medie anuală a redevenţei datorate bugetului de stat este de 15.524.222,1625 dolari”, se arată în nota de fundamentare a proiectului pentru acordarea licenţei de exploatare.

De la Rovina, compania ar urma să extragă 180 de tone de aur și 400.000 de tone de cupru.

Investiţia iniţială, 300 milioane de dolari

Reprezentanţii companiei Samax au prezentat, în exclusivitate pentru „Capital”, planurile sale cu privire la proiectul din Hunedoara.

„În timpul exploatării miniere estimăm ca vom avea aproximativ 300-400 de angajaţi direcţi; în plus se vor crea de circa 3-4 ori mai multe locuri de muncă indirecte în zonă datorită derulării proiectului minier”, spun reprezentanţii Samax.

Potrivit acestora, în prima etapă, pe parcursul perioadei de construcţie a proiectului minier, vor fi angajate peste 200 de persoane.

„Acestea vor fi locuri de muncă bine plătite pe termen lung, personalul cuprinzând următoarele categorii: ingineri, metalurgişti, geologi, operatori de echipament, forajişti şi alte categorii profesionale diverse”, mai spun reprezentanţii companiei.

Societatea este pregătită să investească inițial 300 de milioane de dolari. Banii nu ar fi o problemă, având în vedere că Euro Sun Mining, compania canadiană „mamă” a Samax este responsabilă pentru finanţarea a 50% din proiectele de minerit din întreaga lume. În ceea ce priveşte beneficiile statului român, investitorii spun că vor plăti statului redevenţa de 6% pentru aurul produs şi 5% pentru cuprul produs, care în primii douăzeci de ani de activitate a exploatării miniere reprezintă peste 300 milioane de dolari.

„Pe lângă redevenţe, vor fi plătite taxele miniere, impozitul pe profit, TVA şi contribuţiile salariale cu taxele şi impozitele aferente”, mai arată Samax, pentru capital.ro.

Samax, subiectul unui investigații RISE Project

Al doilea zăcământ aurifer din România, după Roșia Montană, a intrat în malaxorul global al unui miliardar elvețian controversat. Afacerea e derulată printr-o firmă offshore din Caraibe, dar #PanamaPapers risipește misterul din jurul acesteia. Firma offshore a obținut licența de exploatare minieră la Rovina, județul Hunedoara, iar la câteva luni distanță RISE Project descoperea că magnatul Jean Claude Gandur a fost cel care a înființat-o prin avocații panamezi de la Mossack Fonseca. 

Potrivit jurnaliștilor de la RISE Project, compania offshore care a primit licența guvernamentală de exploatare la Rovina se numește Samax România Limited și a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice, în 1999, la solicitarea miliardarului din țara cantoanelor. Elvețianul s-a îmbogățit tranzacționând resurse naturale prin cele mai vulnerabile zone ale planetei, în țări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeș sau Irak, afectate grav de războaie și corupție.

Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfășoară pe o suprafață 94 de kilometri pătrați și se află la o distanță de aproximativ 50 km de Roșia Montană. La Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuși trei munți în Hunedoara și va genera un iaz de decantare.

Potrivit RISE Project, la vedere, proprietarul direct al Samax România Limited este compania deschisă Carpathian Gold Inc., listată pe bursa din Toronto, Canada. La început, societatea canadiană era controlată de miliardarul elevețian printr-o altă companie de-a lui, asumată dintotdeauna, cu sediul operațional în Londra, dar înregistrată efectiv acum 30 de ani tot în Insulele Virgine Britanice (Addax & Oryx Group). De altfel, aceasta din urmă a achitat taxele anuale pentru offshore-ul Samax Romania Limited în conturile registratarului panamez Mossack Fonseca.

În periplul său românesc, Jean Claude Gandur a avut un tovarăș de drum în persoana lui Alexandru Nicolici, fost director de explorare la minele din Congo pe care miliardarul le-a înlocuit cu cele de aici. Încă de la înființarea Samax România Limited în Insulele Virgine, Alexandru Nicolici devine unul dintre directorii firmei offshore.

Offshore-ul Samax a obținut primele licențe de explorare în Baia Mare, Maramureș, Oravița și Munții Apuseni. A încheiat chiar și un parteneriat cu societatea de stat REMIN Baia Mare.
Jean Claude Gandur a ieșit din actele Samax România Limited în 2004. În locul lui a intrat Dino Titaro, geologul firmei canadiene Carpathian Gold Limited, adică cel care, potrivit jurnaliștilor RISE Project, prin fișa postului, evalua afacerea de câțiva ani buni.

Alături de Titaro si băimăreanul Alexandru Nicolici, un alt angajat-cheie al lui Gandur a staționat în offshore-ul Samax până în 2014, pe post de președinte. Îl cheamă Peter Lehner și a fost director financiar la Addax, corporația-fanion a magnatului elvețian.

Sursa foto: adevarul.ro

Comentarii

Stephanie Roth

09.11.2018 18:37

Samax nu este o firma maramureșeană, este o filiala de la Eurosun Mining Inc. http://eurosunmining.com/ o firma din Canada

Adauga comentariu