Apărarea din dosarul fraților Gărdean: „Au fost constrânși să dea mită pentru a obține finanțare de la Ministerul Dezvoltării”

Tribunalul Hunedoara a publicat motivarea hotărârii din dosarul în care frații Adrian (foto sus) și Miron Gărdean, doi întreprinzători privați din județ, sunt judecați pentru dare de mită. Odată cu apariția documentului instanței, poate fi cunoscută și poziția inculpaților, până acum fiind comunicate date doar din rechizitoriul procurorilor DNA. Dosarul de dare de mită a fost disjuns din cunoscuta cauză „Gala Bute”, în care fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea a fost condamnată la șase ani de închisoare. 

În 2010, afaceriștii hunedoreni aveau încheiate contracte de lucrări cu autorități locale prin firma Termogaz Company SA, pe programul „Schi pentru România”, finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului. Deoarece suma disponibilă la minister pentru susținerea acestor proiecte acoperea doar 30 la sută din valoarea lor, banii se plăteau discreționar, în baza deciziei exclusive a ministrului, fapt consemnat în rechizitoriul procurorilor. Astfel, administratorii firmei ar fi fost constrânși să dea mită pentru a primi la timp banii de la minister și pentru a evita intrarea în faliment a societății. 

„Procurorul nu a verificat și nu a administrat probe pentru a verifica apărarea inculpaților”

Învinuiții au recunoscut încă din cursul urmăririi penale că au dat mită, în baza unei înțelegeri cu Ștefan Lungu, consilier pe atunci al ministrului Dezvoltării. Astfel, au dispus transferul sumei de circa 700.000 de lei către firma Last Studio, controlată de Lungu, ca plată pentru operațiuni de vânzare fictivă a unor posturi de transformare. Ulterior, suma a fost transmisă de către intermediar ministrului Dezvoltării, Elena Udrea, pentru a o determina să dispună cu prioritate plata contravalorii lucrărilor de construcție a unor pârtii și instalații de schi, executate de firma fraților Gărdean pentru beneficiarii UAT Cavnic și UAT Borsec prin programul „Schi pentru România”.
„Inculpații nu au contestat acuzația și nici probele prezentate de procuror însă au susținut că au săvârșit infracțiunea de dare de mită ca urmare a faptului că AU FOST CONSTRÂNȘI să comită fapta, în condițiile prev. de art. 255 al.2 Cod penal din 1969, ceea ce înlătură răspunderea lor penală. Au susținut, prin apărător, că această apărare a fost invocată încă din cursul urmăririi penale însă procurorul nu a verificat dacă inculpații au fost sau nu constrânși să ofere mită pentru a evita intrarea firmei în faliment și importante pierderi pentru societate, asociați și angajați. Nu s-au administrat probe pentru verificarea acestei apărări iar martorii audiați de procuror și indicați în rechizitoriu nu au fost întrebați despre constrângerea exercitată asupra inculpaților”, se arată în motivarea tribunalului. În consecință, frații Gărdean au cerut instanței să constate că infracțiunea de dare de mită a fost săvârșită numai ca urmare a constrângerii exercitate asupra lor, aspect care înlătură vinovăția. În plus, au arătat că schimbarea încadrării juridice a faptei de către procuror cu numai zece zile înainte de emiterea rechizitoriului este nejustificată și a fost dispusă numai pentru a contracara iminenta prescriere a răspunderii penale. Inculpații au mai cerut continuarea procesului penal pentru constatarea prescrierii faptelor, nefiind de acord cu încetarea acestuia. 

„Tribunalul: nu există probe că au fost constrânși”

Contrar celor susținute de către inculpați, în conținutul motivării, Tribunalul Hunedoara precizează că nu există probe la dosar cu care să se facă dovada că inculpații au fost constrânși să dea mită. „Cu privire la apărarea formulată de inculpați, încă din cursul urmăririi penale, în sensul că ar fi fost constrânși să comită fapta de dare de mită, constat că, din ansamblul probatoriului administrat, nu există dovada vreunei forme de constrângere. Este adevărat că neonorarea obligațiilor de plată pentru sume mari de bani poate pune în dificultate o societate comercială. Cu toate acestea, simpla omisiune de a onora obligația de plată din culpă sau chiar cu rea – credință, nu poate fi considerată constrângere în înțelesul art. 255 alin.2 Cod penal din 1969”, se menționează în documentul instanței.

Faptele s-au prescirs

Tribunalul Hunedoara a dat sentința în acest dosar în luna decembrie 2018. Instanța de fond a constatat că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale pentru frații Gărdean acuzați de dare de mită. Hotărârea tribunalului nu este defintivă, putând fi atacată cu apel. 
Dosarul fraților Gărdean, instrumentat de procurorii DNA, a ajuns în instanţă după şapte ani de la comiterea faptelor. În dosarul mamă, supranumit „Gala Bute”, judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), s-a dat sentința definitivă, iar Adrian Gărdean a avut calitatea de martor denunțător.
Miron Gărdean mai este judecat într-un alt dosar disjuns din „Gala Bute”, în care este acuzat de instigare la abuz în serviciu. În aceeași cauză, aflată pe rolul Tribunalului Hunedoara, mai sunt judecați fostul primar al municipiului Lupeni, Cornel Resmeriță și un angajat al Primăriei Lupeni.

 

 

Adauga comentariu