Șefii serviciilor secrete SRI și „Doi ș-un sfert” vorbesc, în premieră, după 25 de ani, despre escrocheria Caritas

Cei de la Evenimentul Zilei publică un interviu de colecție cu doi ”grei”: șarpele cu clopoței și vulpea.

Virgil Măgureanu și generalul Virgil „Vulpea” Ardelean sunt oameni scumpi la vorbă. Primul apare rar în public, iar al doilea n-a mai dat un interviu de peste 15 ani. Ambii fac, astăzi, dezvăluiri interesante despre măruntaiele circuitului Caritas, din anii ’92-’94, care a sărăcit milioane de români și a îmbogățit o droaie de politicieni și o gașcă de interlopi, arată cei de la EVZ.
 

 

Jocul piramidal Caritas, de la Cluj, înființat de un banal contabil din Brașov, Ioan Stoica, a început să funcționeze în primăvara lui 1992 și a intrat în faliment doi ani mai târziu. Oamenilor li se promitea că vor primi de opt ori suma depusă în circuit, după trei luni. La început totul mergea perfect și Ioan Stoica devenise un fel de Mesia. Perspectiva câștigării unor bani nemunciți i-a vrăjit pe mulți. S-a ajuns ca, în perioada de apogeu a jocului, să se ruleze, circa o treime din masa monetară a României, echivalentul în lei a un miliard de dolari, și că erau implicate în circuit între 35 și 40% dintre gospodăriile românilor.

A venit, apoi, iminentul declin și falimentul. Gaura estimată a fost de 450 de milioane de dolari. Au fost întocmite rapoarte, s-au tras concluzii, dar nimeni nu au luat nicio măsură să stopeze înșelătoria. Autoritățile statului au stat cu mâinile în sân, complice. La Cluj, șeful poliției municipale era Virgil Ardelean, ulterior devenit șeful serviciului secret al MAI, UM 0215, celebra „Doi ș-un sfert”, iar Virgil Măgureanu era directorul SRI.

Ambii, vorbesc astăzi în premieră și exclusivitate pentru EVZ, despre informațiile pe care le aveau, modul în care acestea au fost folosite, despre cine a făcut și, mai ales, n-a făcut ceva concret să pună capăt escrocheriei patronate de Ioan Stoica. 

Generalul Virgil „Vulpea” Ardelean, în vârstă de 68 de„Vulpea”: „Stoica era văzut ca un salvator al săracilor!” ani, era, cu un sfert de veac în urmă, comandantul Poliției Cluj Napoca. Oraș care devenise o Mecca a celor care visau să se îmbogățească rapid. Autoritățile locale din Cluj tolerau, dacă nu chiar încurajau, circuitul piramidal al lui Ioan Stoica. „Vulpea” a intuit pericolul și, repede, a devenit principalul inamic al escrocului. Atât doar, că era singur în acest război, fără aliați puternici și devotați. Doar o mică parte din presă, printre care și Evenimentul zilei, cel mai important cotidian al țării, îi era alături.

Se știe că fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar, i-a pus la dispoziție lui Stoica un spațiu chiar în incinta primăriei. Cum așa? A luat Funar bani de la Stoica? Ce știe „Vulpea”? Lui Virgil Ardelean îi vine greu să afirme răspicat da sau ba. „Cunoscîndu-l pe Funar, eu nu-l asociez cu un om corupt, ci cu un primar deschis la oportunități ale căror evoluții, chiar dacă nu le realiza, le accepta, chiar dacă el n-a anticipat o evoluție negativă a unui asemenea fenomen”, te bagă în ceață generalul, cu un limbaj aproape codificat, buruienos. Și, care era atmosfera la Cluj? Cum era văzut patronul Caritasului?

Fostul polițist se mai destinde: „Clujul acelor ani trebuie privit ca un oraș în care exista o anumită armonie, dar în care sensibilitățile de pe urma evenimentelor de la Târgu Mureș, din martie ’90, au lăsat urme serioase. Ioan Stoica nu era cunoscut de nimeni, dar în scurt timp a devenit celebru. Își făcea o publicitate sugestivă și extrem de ofensivă. Era văzut ca un salvator de către cei săraci și un prilej teribil pentru cei care voiau să se îmbogățească”.

„Mi-am jucat cariera și libertatea!”

Care a fost rolul presei, naționale sau locale, în promovarea jocului? Un ziar local, „Mesagerul transilvan”, avea exclusivitate la publicarea listelor cu deponenții câștigători, cunoscutul jurnalist Mihai Tatulici a publicat pe TVR un interviu în care îi ridica mingea la fileu lui Ioan Stoica. Exemple ar mai fi. Știe generalul Ardelean dacă au luat anumiți ziariști bani de pe urma Caritasului? „Caritasul trebuie înțeles ca un fenomen complex, nu ca un act în sine, izolat, din care s-au adăpat, deopotrivă, oameni simpli, ziariști, politicieni, oameni de afaceri și chiar polițiști”.

Bun așa, atunci știe Virgil „Vulpea” Ardelean ce oameni importanți, cunoscuți, au jucat și au luat bani de pe urma acestui joc piramidal? Generalul se foiește pe scaun în timp ce te scanează, atent: „Eu, ca șef al Poliției Cluj Napoca, îmi jucam cariera și, de ce nu, libertatea! Vă confiez, ceea ce n-am mai spus până acum, că eu – cu echipa mea – m-am simțit foarte izolat pentru faptul că, din primele zile, anticipam pericolele în planul ordinii publice, care se puteau dezvolta din cauza afluenței enorme de oameni veniți la Cluj, din toată țara, și condițiilor precare în care aceștia trăiau. Infracționalitatea a evoluat necontrolat și vinovat puteam fi numai eu! Acesta este motivul pentru care am încercat să înțeleg ce am de făcut ca să salvez Clujul, ordinea publică și, implicit să-i protejez pe polițiștii din echipa mea. Informațiile obținute conduceau clar la ideea că Stoica era extrem de activ și avea numeroase contacte cu oameni importanți. Ne-a fost greu, însă, să dovedim acest lucru și vă confirm că nu a existat o casetă cu liste de oameni care au fost tratați preferențial. Dacă a existat așa ceva numai Stoica poate ști”.

 

Stoica încasa sume imense în bancnote nou-nouțe

În ce anume au constat informațiile sale? Ardelean spune că Stoica s-a ferit de el și de oamenii săi ca dracu’ de tămâie: „Am avut, însă, informații de la casierițele sale care ne transmiteau acest lucru și tot ele ne explicau cum veneau teancuri de bancnote nou-nouțe, lipite între ele, neîntrebuințate! Asta e o informație pe care n-am mai divulgat-o”.

La acea vreme banconte noi-nouțe nu puteau ieși pe piață decât dintr-un singur loc: Trezoreria BNR. Virgil Ardelean a intrat în posesia dischetelor pe care se aflau toți deponenții de la Caritas. Cum a reușit? Râde: „Simplu. La debutul anchetei cu procuratura locală. Polițiștii și procurorii au descins și au ridicat toate documentele. N-am avut niciodată liste sau dischete înainte de acest moment”. Mai adaugă că acestea au fost văzute de toți polițiștii, procurorii și avocații care au lucrat în cauză.

 

Virgil Măgureanu: „L-am avertizat pe Funar și el l-a girat pe Stoica!”

Virgil Măgureanu a fost directorul SRI între 1990 și 1996. În ce a constat atenția pe care a acordat-o această instituție „Fenomenului Caritas? Șeful spionilor din acei ani își alege cu grijă cuvintele: „În acel timp, societatea traversa o perioadă de dezordine în întreaga sa viață economică. Să nu uităm că în acel interval a dispărut fără urmă flota românească, într-un mod neclarificat nici azi.

Tot atunci, s-au mai întâmplat și alte lucruri negative, ca dispariția unor mari unități economice și nerecuperarea unor mari datorii externe din partea unor state până atunci prietene. Caritasul nu poate fi înțeles, ca fenomen grav, decât în acest context în care au existat chiar și formațiuni politice care i-au acordat sprijin vădit. Argumentez în acest sens cu faptul că primarul Clujului, Gheorghe Funar, s-a întâlnit cu mine, în mod special, și subiectul a fost «Fenomenul Caritas», care își avea sediul chiar în primăria sa. Cu toate avertismentele primite, în chiar seara acelei zile, Funar a apărut la televizor cu Stoica!”.

Caritasul, sprijinit de toate partidele

Fostul director al SRI spune că au existat mai multe feluri de informații care indicau că o mare masă monetară a circulat în favoarea Caritasului: „E un truism, dar și o trăsătură! Erau vădite lăcomii din partea unor oameni politici care își primeau tainul… Spre exemplu, cunoscutul parlamentar PUNR, și unul dintre cei mai vajnici «patrioți» Ioan Gavra”. Despre acesta e de notorietate că strângea bani de la colegii din Parlament și-i depunea, personal, la Caritas.

Dar presa, ziariștii, au pus și ei botul la cașcavalul oferit de Stoica? Greu de spus, zice Măgureanu: „Dar, în mod vădit, Caritasul s-a bucurat și de un sprijin al unor indivizi pe atunci înrolați în presă. Au fost chiar și fenomene de încurajare a circuitului din partea unor extremiști maghiari cu scopul, vădit, de a destabiliza. Nu numai că eu știam aceste nume, dar am atras atenția, la vârful conducerii politice, asupra fenomenului și a oamenilor politici implicați! Știu bine că au luat «smântâna de pe oală» cei din conducerile locale ale mai multor partide. Nu se sfia să ia nici opoziția. A existat o lăcomie sistematică și o înțelegere tacită între toate vârfurile locale, să nu se strice jocul. Nu a exista, în cei doi ani cât a durat, nicio opoziție categorică, care să stopeze și eradicheze fenomenul”.

 

Citește continuare pe Evenimentul Zilei...

Sursa foto & info: Evenimentul Zilei

Notă Redacțională:

|Victor Mihai Eugen Lungu, redactor șef Ziar de Cluj:

"Vorbesc "Vulpea" şi "Astaloş" ca şi cum ar fi nişte inşi care puneau pieptul de aramă în calea Caritasului, nu cei care cărau valizele să spele banii din conturile PCR, UTC, UASCR, Sindicate şamd! aveam o rubrică zilnică intitulată "ESCROCARITAS" şi, tor zilnic, îmi primeam porţia de înjurături şi ameninţări chiar de la şefii instituţiilor de forţă. "Nu mai scrieţi, din cauza dumneavoastră cade jocul"! Deci nu din cauză că era o escrocherie piramidală..., ci că eu demonstram că este aşa, de aceea "cădea" jocul. Mincinoşii aceştia doi sunt printre beneficiari. Ei protejau Banca Dacia Felix, ei îl protejau pe Funar. tot ei îl protejau pe Stoica. Până nu s-a mai putut şi s-a prăbuşit escrocheria. În afară de zecile de mii de păgubiţi, a răspuns vreunul dintre beneficiarii din rapoartele lui Măgureanu? Vila de la Giurtelecul Hododului s-a răsărit singură din salariul său de bugetar. La fel şi averea Vulpii, un pârlit de căpitan de miliţie în Cluj-Napoca în decembrie 1989, venit cu scutierii MI să dea şi el nişte pulane la Librăria Universităţii...".

Adauga comentariu