Procesul lui Traian Berbeceanu NU se va rejudeca de la zero. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție, care a hotărât să trimită mai multe întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene

Decizie importată luată astăzi de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul comisarului-șef Traian Berbeceanu, fostul șef al BCCO Alba. Instanța a decis sesizarea Curții de Justiție Europene, în privința aplicării deciziei CCR, cu privire la rejudecarea unor dosare de corupție. Avocatul lui Traian Berbeceanu a cerut trimiterea sesizării la CJUE şi suspendarea procesului, fiind pentru prima dată când un avocat solicită trimiterea de întrebări Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în acest dosar.

Având în vedere că Traian Berbeceanu a fost achitat în primă instanţă, dacă se aplica decizia Curţii Constituţionale, atunci achitarea ar fi fost practic anulată, iar dosarul se va rejudeca de la zero. 

„În majoritate, Dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. În baza art. 267 alin ( 3) TFUE Sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu următoarele întrebări preliminare: 

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, articolul 58 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, articolul 4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităților Europene din 26 iulie 1995 trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, Curtea Constituțională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală, care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?

2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătorești a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?

3.Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?

4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?

Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Cu recurs în 72 de ore de la pronunţare pe dispoziţia de suspendare a judecăţii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 06 noiembrie 2019”, se arată în decizia instanței, pronunțată în urmă cu puțin timp.

Până acum, magistraţii Instanţei supreme au suspendat mai multe procese, printre care şi cele ale fostului ministru al Energiei Constantin Niţă sau a fostului consilier Darius Vâlcov şi a sesizat CJUE cu patru întrebări, solicitând să afle dacă deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de judecată trebuie aplicate când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

Pe 30 iunie 2016, fostul şef al BCCO Alba, Traian Berbeceanu, a fost achitat în acest dosar, Ioan Mureşan, fostul şef al DIICOT Alba, a fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, aceştia fiind acuzaţi de represiune nedreaptă, de fapte de corupţie şi criminalitate organizată. Totodată, fostul procuror DIICOT Nicolaie Cean a fost găsit vinovat pentru complicitate la represiune nedreaptă şi condamnat la doi ani cu executare, iar Alin Mirel Muntean, ofiţer în cadrul BCCO Alba, a primit patru ani cu executare. 

Adauga comentariu