Primarii cheltuie mai mult „decât le e plapuma”. Zeci de primării din județ au cheltuielile de personal mai mari decât veniturile proprii

Cheltuie mai mult decât câștigă, iar de investiții nici nu mai poate fi vorba. Zeci de primării din județul Hunedoara sunt în această situație deloc „sănătoasă”, care nu aduce niciun câștig comunităților locale. Oamenii își plătesc dările către bugetul local, dar înapoi la ei nu se mai întoarce nimic. Toți banii din „venituri proprii”, în unele situații chiar mai mult decât atât, merg către angajații administrațiilor locale. 

Un bilanț al tuturor primăriilor din România a fost făcut de activistul Cătălin Teniță, co-fondator al Organizației civice Geeks for Democracy. Acesta a preluat date oficiale de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a realizat o hartă interactivă.

„Ideea e simpla: pe fiecare UAT m-am uitat la raportul intre veniturile proprii (majoritar cele din impozite pe imobile si cota defalcata din impozitul pe venit, plus alte taxe locale si amenzi) si cheltuielile de personal. Cheltuielile de personal sunt doar o parte a cheltuielilor de functionare, atentie. Ca mai sunt si tot soiul de bunuri si servicii.

Si cu toate astea in aproape 1300 de localitati, raportul este subunitar. Primariile consuma mai mult pe salariile proprii decat totalul sumelor incasate de la oameni. (La aceste sume se mai adauga cele de la MDRAP, alocari bugetare prin mecanismul de TVA etc).

Sunt acelea cu rosu. Care depind practic de bunavointa guvernului. Ca nu sunt in stare nici macar sa isi asigure functionarea lor. Sunt comunitatile care efectiv nu mai au surse de venituri reale, unde nu exista suficienti angajatori incat macar minimul sa fie acoperit din impozitele pe salarii.

Nota: sunt datele oficiale de la MDRAP, atat pt executii bugetare, cat si pentru populatiile UAT-urilor, pentru anul 2018”, spune Cătălin Teniță.

Majoritatea primăriilor de comune din județul Hunedoara sunt în această situație. Fără investiții, fără angajatori, administrațiile locale cheltuie aproape toți banii încasați din taxe și impozite pe cheltuielile de personal.

Primăria Certeju de Sus a avut, în 2018, venituri proprii de 2.232.682 de lei și a cheltuit mai mulți bani pentru cheltuielile de personal - 2.333.262 de lei. 

Primăria Bătrâna, administrația locală care reprezeintă cea mai mică populație - 120 de persoane, are venituri proprii de 399.953 de lei și cheltuieli de personal mai mari cu aproximativ 100.000 de lei. 

Primăria Boșorod este în aceeași situație. Și aici, cheltuielile cu personalul sunt mai mari decât veniturile proprii. 

Nici Primăria Cerbăl nu ar putea să se descurce singură. Administrația locală de aici a încasat în 2018 suma de 540.410 de lei din taxele și impozitele oamenilor și a cheltuit cu personalul suma de 620.076 de lei.

Cine câștigă cei mai mulți bani din venituri proprii

Sunt și primării care stau bine la capitolul venituri proprii, dar totuși cheltuie bani mulți pentru a acoperi salariile angajaților. 

Primăria Deva era cele mai mari venituri proprii, respectiv 102.486.577 de lei, iar suma pe care a cheltuit-o anul trecut cu salariile angajaților a atins 40.700.000 de lei. 

Primăria Hunedoara este cea de-a doua administrație locală cu cele mai mari venituri proprii din județ, dar la distanță mare față de Deva. Veniturile proprii ale municipiului sunt de 54.866.149 de lei, iar cheltuielile de personal, în 2018, au atins aproape suma de 31.000.000 de lei.

 

Cea mai bogată primărie de comună din județ este însă Primăria Șoimuș. Aceasta are venituri proprii de 5.266.893 de lei, iar cheltuielile de personal sunt de 1.906.944 de lei.

Vedeți aici toate cifrele administrațiilor locale din județul Hunedoara.

Adauga comentariu