Cele mai temute grupări interlope, care au terorizat județul Hunedoara. Acționau sub protecția oamenilor legii și a politicienilor

Au fost o perioadă cei mai temuți oameni din județ, iar cuvântul lor era lege. Rând pe rând, membrii clanurilor interlope care au terorizat județul Hunedoara au ajuns să răspundă în fața legii. Unii zic că alte grupări au apărut în loc, mult mai sofisticate și cu indivizi mult mai abili în a manevra afaceri tenebroase. 

În articolul de mai jos, ne-am propus să facem o retrospectivă a celor mai cunoscute grupări mafiote din județ, care au sfârșit prin a fi anchetate în dosare penale sonore.

Afaceri, politică și lumea interlopă 

Cel mai recent caz care a lăsat urme adânci în istoria infracțională a județului Hunedoara a fost cel al grupării de interlopi „Simota&Litera”. În vara anului 2013, gruparea a ajuns în atenția procurorilor DIICOT. Au avut loc mai multe percheziții la domiciliile suspecților acuzați de comiterea unor infracțiuni grave, mai multe persoane fiind reținute. 

Foto: Litera și Simota

Anchetatorii arătau că gruparea infracțională era organizată pe paliere de comandă și execuție, fiind suspectată de acte de violență, șantaj, cămătărie, înșelăciune și trafic de persoane. Din probele aflate la dosar rezulta că liderul grupării era Alin Simota, care transmitea ordinele către inculpatul Constantin Cristian Litera, iar acesta asigura punerea lor în executare. La solicitarea afaceristului din Valea Jiului au fost executate mai multe acte de violență la comandă, răpiri și șantaje, cu scopul ca acestea să divulge adresele unor datornici. De asemenea, victime ale „locotenenților” lui Simota au fost și fotbaliști de la clubul de fotbal Jiul Petroșani, patronat de afacerist. 
Mega-dosarul grupării „Simota&Litera” în care au fost puse sub acuzare 14 persoane, a fost trimis în judecată, fiind soluționat în prima instanță, respectiv Tribunalul Hunedoara. Cristian Litera a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar Alin Simota a primit o pedeapsă de șase ani și opt luni de închisoare, sentința nefiind definitivă. Ceilalți membri ai grupări au primit pedepse mai ușoare. Printre inculpați se numără și un fost polițist, Zorin Avram, acuzat de favorizarea infractorului. Acesta a susținut în permanență că este nevinovat pe perioada anchetei. 

Alin Simota se prezenta la sfârșitul anilor 2010 ca un prosper om de afaceri din Valea Jiului. Se știa despre el că e multimilionar în Euro, iar în declarația de avere dată în calitate de consilier județean avea trecute numeroase proprietăți, unele în afara țării. Totul a sucombat în 2013, când afaceristul și gruparea formată în jurul său au făcut obiectul anchetei amintite mai sus. De atunci, problemele penale pentru Alin Simota nu se mai termină. A ajuns să fie judecat concomitent în șapte dosare penale, două dintre ele având ca obiect infracțiuni de corupție. Prima condamnare definitivă pe care a primit-o afaceristul a fost de doi ani de închisoare cu executare pentru conflict de interese, infracțiune pe care a comis-o pe vremea când era consilier județean PNL. Ajuns în penitenciar, la sfârșitul anului 2015, Simota a formulat cerere de liberare condiționată aprobată de Judecătoria Deva. În urma contestației procurorilor, la Tribunalul Hunedoara magistrații au decis că Simota mai are de executat câteva luni de pedeapsă. Însă, omul de afaceri a profitat de cele câteva zile de libertate și a fugit din țară în Dubai, unde a stat aproape un an de zile. A fost dat în urmărire internațională, dar nu a fost prins de oamenii legii. S-a întors de bună voie în România, fiind ridicat de polițiști direct de pe aeroport, din București. Apropiați de-ai lui susțineau că afaceristul s-ar afla în relații bune cu fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, iar escapada în țara însorită s-ar fi petrecut sub protecția politicianului. 


Ajuns în libertate, Alin Simota se ocupă de afaceri și lasă să se înțeleagă că s-a cumințit. În mai multe fotografii postate pe pagina sa de Facebook, afaceristul arată că vizitează lăcașuri de cult și că s-ar ocupa de acte de caritate. 

Pe lângă mega-dosarul în care a primit 10 ani de închisoare, Cristian Litera a reușit să scape basma curată într-un alt dosar în care a fost judecat pentru înșelăciune și evaziune fiscală. Deși a fost condamnat de Tribunalul Hunedoara la 10 ani de închisoare, Curtea de Apel Alba Iulia l-a scutit de pedeapsă pentru că ar fi achitat prejudiciul, decizia fiind definitivă. Litera împreună cu alți trei indivizi au fost acuzați că au înșelat de bani circa 20 de firme de construcții. În perioada 2016 – 2018, Litera a mai fost condamnat la opt luni de închisoare, pentru că și-a agresat și amenințat fosta cumnată, pedepsă pe care a executat-o deja. Fostul interlop a devenit un personaj discret în ultimii ani. 

Grupare ruptă parcă din filme cu gangsteri

În urmă cu 20 de ani, Deva era stăpânită de clanul supranumit „Spumă și Bibanu”. O poveste care pare a fi ruptă din filme cu gangsteri, în care oameni aflați în slujba legii pactizează cu infractorii. Gruparea și-a tras rădăcinile din perioada tulbure de la sfârșitul anilor '90. Ovidiu Ioiescu, Cornel Crîznic, Cristian Bogdănel Nițu, Constantin Bumbaru și Lucian Sârbu au fost principalii actori ai scenariului, protejați de însuși șeful de atunci al Poliției Deva, Ioan David. Gruparea mafiotă a sfârșit cu trimiterea în judecată a 20 de interlopi și polițiști în 2005, iar în 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat sentința definitivă în acest caz. Membrii grupării „Spumă și Bibanu” și-au executat pedepsele, au revenit în libertate, iar în prezent, majoritatea dintre ei sunt implicați în diverse afaceri. 

Rechizitoriul procurorilor din dosarul „Spumă și Bibanul” descrie fapte extrem de grave comise de membrii grupării, care s-au impus prin acte de violență. 
„Activităţile ilegale, violente, desfăşurate de aceștia, reglările de conturi constând în omucideri, incendieri de autoturisme (inclusiv ale magistraţilor) şi staţii de distribuţie a carburanţilor, conflicte pentru controlul teritoriului, au indus un puternic sentiment de nesiguranţă în opinia publică. Grupul infracţional violent coordonat de inculpatul Ioiescu Ovidiu, zis «Pera», s-a constituit începând cu anul 2003 pe scheletul fostului grup condus de condamnatul Crîznic Cornel, zis «Mărgan». În stabilirea controlului asupra localurilor din municipiul Deva, Crîznic Cornel a introdus modul de operare al impunerii «oamenilor de ordine», provenind din grupul propriu. După fuga lui în Spania, coordonarea şi modul de operare au fost preluate de inculpatul Ioiescu Ovidiu, lider violent, care începând cu anul 2003 a reorganizat grupul şi a recrutat noi membri întâlniţi la sala de forţă. Ulterior, gruparea s-a consolidat prin aderarea unor indivizi cu cazier judiciar, care căutau protecţie în interiorul unui grup organizat, ajungând la un efectiv de 40 - 50 de membri. Aceştia au intrat în conflict cu alte grupuri care urmăreau să-şi plaseze oamenii în localuri, împrejurare în care s-au impus prin organizarea unor «echipaje» şi efectuarea unor «intervenţii rapide» având ca obiectiv «executarea patronilor» sau membrilor altor grupuri care nu le recunoşteau autoritate”, arătau anchetatorii.

Foto: Bibanu și Spumă

A urmat un val de plângeri din partea victimelor la Poliția Deva, care a reacționat părtinitor. Astfel că oamenii s-au adresat direct procurorilor de la Parchetele de pe lângă Tribunalul Hunedoara și Curtea de Apel Alba Iulia. În acest context, pentru a-și asigura o protecție sigură, gruparea lui Pera a aderat la grupul lui Constantin Bumbaru, zis „Bibanu” şi Lucian Sârbu, zis „Spumă”. Cei doi lideri aveau putere financiară, acumulată din practicarea schimbului valutar ilegal, a cămătăriei, obţinerea unor credite preferenţiale etc.. Membrii grupării unificate aveau la dispoziție un local din Deva devenit „cartier general”, cu toții se bucurau de protecție în raporturile cu autorităţile, se arăta în rechizitoriul dosarului.

Foto: Ioan David

„Favorizaţi de poliţişti liderii grupului infracţional, preocupaţi de asigurarea protecţiei activităţii infracţionale pe care o desfăşurau, în anul 2003 au racolat, prin oferte de servicii sexuale şi plata unor taxe de protecţie constând în sume de bani, achitarea consumaţiei în localuri, intervenţii pentru promovarea în funcţie etc. pe şeful de atunci al Poliţiei Deva - comisarul şef Ioan David, pe şoferii acestuia - agenţii Nicolae Stăiculescu, Ioan Florin Pasc, pe un ofiţer din cadrul Biroului Ordine Publică - Emilian George Igna, şi pe agentul Sorin Precup din cadrul Biroului Violenţe, se arăta în dosar. Cei cinci poliţişti au aderat la gruparea infracţională căreia îi furnizau informaţii despre grupurile adverse, acţiunile poliţieneşti ce urmau a fi organizate ori favorizînd infractorii cu ocazia instrumentării dosarelor privind plângerile penale depuse de victime”, se precizează în rechizitoriu. 

Par să fi lăsat în urmă trecutul infracțional 

Foto: Pera

Ovidiu Ioiescu a trecut dintr-o extremă în alta după două decenii de când făcea parte din gruparea mafiotă „Spumă și Bibanul”. Spre deosebire de alți foști membri de grupări interlope, Pera a reușit să-și construiască o imagine pozitivă. În prezent, conduce propriul club de box pentru copii pe care îi și antrenează, după ce a practicat acest sport. Are afaceri în domeniul comerțului și organizează gale de box în Deva, la care participă sportivi din țară și din afara țării. Pera vorbește deschis despre trecutul său tenebros și arată că a înțeles că drumul pe care o apucase la 26 de ani a fost unul greșit. 

Foto: Mărgan

Și temutul interlop Cornel Crîznic pare că s-a cumințit. Întors din Spania, Mărgan și-ar asigura traiul din închirierea de mașini, susțin apropiații. Își petrece timpul în localuri din Deva, lucru pe care nu ezită să-l arate pe pagina sa de Facebook. Constantin Bumbaru, zis „Bibanu”, deține un local în municipiul Hunedoara, în asociere cu fratele său, iar partenerul său din trecutul mafiot, „Spumă”, este plecat cu tot cu familie în Marea Britanie, spun persoane apropiate acestora. 

Operațiunea „Hidra” și gruparea de interlopi din municipiul Hunedoara 

O altă grupare de interlopi care a terorizat, de data aceasta municipiul Hunedoara, a fost cea a mafiei fierului vechi de la fostul Combinat Siderurgic, care a activat la începutul anilor 2000. Ancheta care a pus capăt activității infracționale a fost una dintre cele mai ample din istoria judiciară. Operaţiunea denumită „Hidra” a avut loc în vara anului 2006 și a fost coordonată de Traian Berbeceanu şi Laura Codruţa Kovesi. Peste 40 de hunedoreni au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv în dosarul reţelelor de infractori care s-au îmbogăţit de pe urma furturilor din Combinatul Siderurgic Hunedoara.

Anchetatorii susțineau următoarele: „În municipiul Hunedoara, în anul 2004, s-a constituit un grup infracţional organizat, având ca lideri coordonatori pe inculpaţii Raita Andrei-Gheorghe (zis Endre, Calul sau Bulă) şi Ioniţă Gheorghe (zis Ghiţă Francezul). Grupul infracţional organizat a fost constituit în scopul comiterii de infracţiuni grave, în principal pentru a sustrage materiale feroase şi neferoase din incinta SC Mittal Steel SA Hunedoara şi pentru a obţine astfel profituri ilicite foarte mari prin valorificarea bunurilor furate la diferite centre sau de la persoane particulare care desfăşurau activităţi de colectare ilegale. În cea mai mare parte, atât fierul cât şi aliajele şi materialele neferoase sustrase erau revândute combinatului siderurgic, realizându-se astfel un circuit aparent legal, cu prejudicii foarte mari aduse societăţii sus-menţionate.” 

Ancheta mai dezvăluia disensiunile apărute între clanurile mafiote care s-au dezvoltat pe ruinele combinatului, dar şi conflictele dintre aceştia care au culminat cu scandaluri şi bătăi stradale. Mai mult de atât, hoţii de fier vechi erau organizaţi până în ultimul detaliu, ca o structură militarizată, avându-i de partea lor pe cei care păzeau Combinatul. Zilnic, de acolo, se furau zeci de tone de fier vechi, care aduceau profituri uriaşe membrilor reţelei infracţionale organizate.
Dosarul „Hidra” a fost trimis în judecată în 2007, dar nu a fost soluționat definitiv nici până astăzi. Dimpotrivă, a fost retrimis în judecata de fond pentru a doua oară. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Cluj, după ce a judecat apelurile formulate de părțile din dosar față de sentința dată de prima instanță, respectiv Tribunalul Bistrița, care le-a aplicat inculpaților pedespe însumate de 120 de ani de pușcărie. 

Sursa foto: adevarul.ro, replicahd.ro, Facebook

 

Adauga comentariu